Recenzie: Prietenul Nevăzut

hh
  • pret
  • test
  • jhkjh
  • Structura
3.3

Summary

desgfhgffffff

 de Cecilia Ahern

  Notă: 4,5
      Elisabeth Egan este o femeie foarte bine organizată, cu o viață strictă în care rutina este instalată și totul este bine pus la punct, fiecare detaliu este fixat. Deține o firmă de decorațiuni interioare, și tot ce alege ea este sobru, stil office, serios. Datorită trecutului și responsabilităților sale, Elisabeth a devenit prea matură, crescându-l pe Luke, copilul surorii ei rebele și întreținând o întreagă casă, fiind prinsă numai în datorie, uitând de viață și clipe de liniște și relaxare cu adevărat.
      Asta până când apare Ivan, prietenul imaginar al lui Luke. Sceptică și chiar enervată de imaginația băiețelului, ajunge, până la urmă, să îl vadă și ea. Cine e, până la urmă, Ivan? E rezultatul imaginației lor? Este ceea ce Elisabeth nu poate crede? Și dacă este, cu adevărat, vizibil doar pentru cei doi, el există sau nu? Și dacă există, pentru cine e el de fapt, pentru Luke sau pentru ea? 
      Dar Ivan, căruia îi plac pizza, măslinele și jocurile, băiatul prietenos…prietenul lor, oare a venit din nou pentru a oferi prietenia sa, sau a venit în căutarea unei prietenii..?
      Foarte sensibilă, este o poveste care m-a răscolit pe dinăuntru, care m-a făcut să îmi pun întrebări și să ma gândesc la ce înseamnă, cu adevărat, prietenie. Iubirea si amicalitatea au o forță minunată în carte, iar această lumină declanșată de sentimente, și viața, cromatica și firul cărții, fac această poveste de neuitat, conducând cititorul în lumea acestor personaje. Cu o idee inițială terminată la final și argumentată prin poveste pe parcursul cărții, autoarea best-sellerului P.S. Te Iubesc, după care a fost realizat și celebrul film P.S. I Love You, surprinde din nou printr-un roman pictat în sensibilitate și prezentând legătura strânsă a sufletelor. Recomand această carte cu caldură!
      Câteva citate:

,,Părea atât de necăjită, încât mi-am încercuit brațele în jurul ei. Cu toate acestea eram extrem de dezamăgit pentru că ea nu înțelesese ce-i spusesem, ceea ce era ciudat, pentru că prieteniile nu erau despre mine, sau ceea ce vreau eu, Nici nu fuseseră vreodată despre mine.”

,,Pentru tine visele nu există, Ivan? Nu e posibil ca unele lucruri să rămână doar în minte? (…) Nu, îî șopti el și o sărută atât de delicat pe buze, încât genunchii aproape i se muiaseră, <<totul trebuie să devină realitate>> . (…) Le trebui ceva timp buzelor lui Elisabeth și lui Ivan să se desprindă unele de altele, dar când în sfârșit se desprinseră, Elisabeth avea buzele fierbinți și pe jumătate sărea, (…) murmurând cântecelul, îm timp ce încerca să nu zboare……..”

,,Sau uimiți-mă pentru o secundă. Oare există o altă explicație, la car enu v-ați gândit pe parcursul poveștii mele? Posibilitatea ca noi să existăm. Că suntem aici pentru a-i ajuta și asista pe cei care au nevoie de noi, cred în a crede și deci, ne văd.”

      Dar, în sufletul tău, ce sentimente a trezit Prietenul nevăzut? 

Cred ca ti-ar placea si acest articol:  Recenzie: A 16-a Lună (Cronicile Casterilor vol. 1)

Leave a Reply